„Atunci parca timpul s-ar fi oprit in loc si Sufletul Lumii ar fi aparut cu toata vigoarea in fata baiatului. Cand i-a privit ochii negrii, buzele ezitand intre zambet si tacere, el a inteles partea cea mai de seama ceea ce toti pamantenii sunt capabili sa inteleaga in inimile lor. Si asta se numeste IUBIRE, ceva mai vechi decat oamenii si decat insusi deserturile, dar care reinvia mereu cu aceeasi forta oriunde se intalneau doua perechi de ochi asa cum s-au intalnit cele doua perechi de ochi in fata unui put. Buzele ei s-au decis in sfarsit sa zambeasca, si asta a fost un semn, semnul pe care-l astepta el fara sa stie de atat timp in viata.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu