"Tot ce intelegea baiatul in clipa aceea era ca statea in fata femeii vietii sale, fara sa fie nevoie de cuvinte, iar ea trebuia sa stie asta. Era mai sigur de acest lucru decat de orice altceva pe lume, chiar daca parintii lui si parintii parintilor lui I-ar fi spus ca se cuvenea ca mai intai sa curteze, sa se logodeasca, sa cunoasca fata si sa aiba bani, si abi apoi sa se insoare. Cine vorbea asa poate ca nu cunoscuse niciodata limbajul universal, fiindca atunci cand te cufunzi in el, iti vine usor sa intelegi ca intotdeauna exista cineva pe lumecare asteapta pe altcineva, fie in mijlocul unui desert, fie in mijlocul marilor orase. Iar cand drumurile celor doi se intretaie si ochii lor se intalnesc, tot trecutul si tot viitorul isi pierde orice importanta si nu mai exista decat clipa aceea si incredibila certitudine ca toate lucrurile au fost scrise de aceeasi Mana. Mana care trezeste Iubirea si care a facut un suflet geaman pentru fiecare fiinta umana care munceste, se odihneste si cauta comori sub soare. Fiindca fara asta visele omenirii n-ar avea nici o noima." (Paulo Coelho- Alchimistul)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu